- pronunţ
- pronúnţ s.n. sg. (înv.) pronunţare.Trimis de blaurb, 01.11.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
pronunţ
Look at other dictionaries:
pronunţa — PRONUNŢÁ, pronunţ, vb. I. 1. tranz. A emite, a rosti sunete, silabe, cuvinte, propoziţii, fraze; a articula. ♦ A ţine un discurs, o cuvântare etc. 2. tranz. A da o hotărâre, o sentinţă judecătorească; a declara ceva în virtutea autorităţii cu… … Dicționar Român
LATINA Lingua — quadruplex Eruditis, Prisca, qua vetustissimi Italiae populi, sub Iano et Saturno sunt usi, incondita, ut se habent carmina Saliorum; Latina, quam sub Latino et Regibus Tusciae ceteri in Latio Locuti sunt, ex qua XII. Tabb. Romana, quae post… … Hofmann J. Lexicon universale
NEOCORUS — Aedis sacrae aedituus, Νεωκόρος. Iul. Firmicus l. 4. Math. c. 7. Aut simulacrorum consecratores, seu certe Neocores (secundum quosdam) vel Sacerdotum Principes. Vox Graecis Scriptoribus notissima, sed quae negotium iure facessitrei Antiquariae et … Hofmann J. Lexicon universale
pronunţá — vb., ind. prez. 1 sg. pronúnţ, 3 sg. şi pl. pronúnţã … Romanian orthography
calitate — CALITÁTE, calităţi, s.f. 1. Totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu se de celelalte lucruri. 2. Însuşire (bună sau rea), fel de a fi (bun sau rău); p. restr. caracteristică pozitivă … Dicționar Român
pronunciamento — /pronuntʃa mento/ s.m. [der. di pronunciare ; nel sign. 2, dallo sp. pronunciamiento, der. di pronunciarse ribellarsi ]. 1. (non com.) [modo di pronunciare i suoni di una lingua] ▶◀ [➨ pronuncia (1. a)]. 2. (polit.) [insurrezione militare contro… … Enciclopedia Italiana
