prohibitoriu

prohibitoriu: PROHIBITÓRIU, -IE, prohibitorii, adj. Prohibitiv. – Din fr. prohibitoire, lat. prohibitorius.

Trimis de oprocopiuc, 21.04.2004. Sursa: DEX '98

PROHIBITÓRIU adj. v. prohibitiv.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

prohibitóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. prohibitórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. prohibitórii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PROHIBITÓRIU, -IE adj. Care opreşte; prohibitiv. ♢ (jur.; la romani) Edict prohibitoriu = edict prin care pretorul interzicea anumite lucruri. [pron. -riu. / < lat. prohibitorius, fr. prohibitoire].

Trimis de LauraGellner, 05.08.2005. Sursa: DN

PROHIBITÓRIU, -IE adj. (jur.; la romani) edict prohibitoriu = edict prin care preotul interzicea anumite lucruri; prohibitiv. (< fr. prohibitoire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

prohibitiv — PROHIBITÍV, Ă, prohibitivi, e, adj. Care interzice, care opreşte ceva în mod legal; care introduce prohibiţia. ♢ Tarif prohibitiv = taxe vamale mari, fixate pentru a face imposibilă pătrunderea şi concurenţa produselor străine pe piaţa internă. – … Dicționar Român
proibitorio — proi·bi·tò·rio agg. BU che stabilisce o enuncia una proibizione, un divieto | estens., che sconsiglia o distoglie dall agire {{line}} {{/line}} DATA: 1736 41. ETIMO: dal lat. prohibitōrĭu(m), v. anche proibire … Dizionario italiano

Academic Dictionaries and Encyclopedias