- autoreglare
- AUTOREGLÁRE, autoreglări, s.f. Acţiunea de a (se) autoregla; autoreglaj. [pr.: a-u-] – v. autoregla.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98AUTOREGLÁRE s. autoreglaj. (autoreglare unui mecanism.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeautoregláre s. f. (sil. a-u-) → reglareTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortograficAUTOREGLÁRE s.f. Acţiunea, faptul de a (se) autoregla; autoreglaj ; reglare automată. ♦ Proprietate a unui sistem biologic, cibernetic de a recepţiona informaţia, de a o transmite elementelor sistemului şi de a selecţiona răspunsul cel mai adecvat. [< auto1- + reglare].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNAUTOREGLÁRE s. f. acţiunea de a (se) autoregla; autoreglaj. ♢ proprietate a unui sistem biologic, cibernetic de a recepţiona informaţia, de a o transmite elementelor sistemului şi de a selecţiona răspunsul cel mai adecvat. (< autoregla)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.