autopropulsat — au|to|pro|pul|sat Mot Agut Adjectiu variable … Diccionari Català-Català
autogreder — AUTOGRÉDER, autogredere, s.n. Greder autopropulsat. [pr.: a u ] – Auto2 + greder. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 autogréder s. n. (sil. a u ) → greder Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic AUTOGRÉDER… … Dicționar Român
electrocar — ELECTROCÁR, electrocare, s.n. Cărucior autopropulsat, acţionat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distanţe scurte în ateliere, depozite, gări etc. – Electro + car. cf … Dicționar Român
mototricicletă — MOTOTRICICLÉTĂ, mototriciclete, s.f. Vehicul folosit mai ales pentru transportul mărfurilor, având roata din faţă directoare şi cele două roţi din spate motoare. – Moto1 + tricicletă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
torpilă — TORPÍLĂ, torpile, s.f. 1. Proiectil submarin prevăzut cu motor propriu şi cu încărcătură explozivă, care se lansează împotriva unei nave inamice de pe o navă de luptă, din avion sau de pe coastă. 2. Peşte marin cu schelet cartilaginos, cu corpul… … Dicționar Român
autofurgon — AUTOFURGÓN, autofurgoane, s.n. Furgon autopropulsat. [pr.: a u ] – Auto1 + furgon. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 autofurgón s. n. (sil. a u ), pl. autofurgoáne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
autovehicul — AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s.n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roţi, şenile sau tălpi de alunecare, care serveşte la transportul oamenilor sau al bunurilor. [pr.: a u ] – Din fr. autovéhicule. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
portor — portór (nav.) s. n., pl. portoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PORTÓR s.n. (mar.) Şaland autopropulsat care transportă materialul dragat. [< fr. porteur]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN PORTÓR1 s … Dicționar Român
tractor — TRACTÓR, tractoare, s.n. Autovehicul cu mare putere de tracţiune folosit, în agricultură şi în industrie, pentru a remorca diverse unelte, maşini sau vehicule; p. ext. autovehiculul definit mai sus, împreună cu unealta pe care o remorchează. –… … Dicționar Român
aeroglisor — AEROGLISÓR, aeroglisoare, s.n. Vehicul care se deplasează prin alunecare pe o pernă de aer1. [pr.: a e ] – Din fr. aéroglisseur. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX S 88 aeroglisór s. n., pl. aeroglisoáre Trimis de siveco, 10.08.2004 … Dicționar Român