- primprejur
- PRIMPREJÚR adv., prep. (Local) 1. adv. Prin apropiere, din (sau în) vecinătate; în jur, împrejur. 2. prep. (art.) În jurul, (de jur) împrejurul. – Prin + pre2 + jur.Trimis de ana_zecheru, 13.04.2004. Sursa: DEX '98PRIMPREJÚR adv. v. împrejur.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeprimprejúr adv.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPRIMPREJÚR adv. Prin locurile din preajmă; prin apropiere. /prin + pre + jurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.