preţ

PREŢ, preţuri, s.n. 1. Sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziţionarea unui produs sau pentru un serviciu. ♢ (În sintagmele) Preţ cu amănuntul = preţ la care se vând către populaţie bunurile de consum, alimentare şi nealimentare. Preţ de livrare = preţ la nivelul căruia circulă produsele între unităţile producătoare. Preţ de producţie = preţ care înglobează costul produsului şi beneficiul. Preţ al pieţei = preţ care se formează pe piaţă în urma fluctuaţiei cererii şi ofertei. Preţ mondial = preţ al unei mărfi pe piaţa mondială. ♢ loc. adj. De (mare) preţ = (foarte) valoros, preţios. ♢ loc. adv. Cu orice preţ = orice sacrificiu ar cere, oricât ar costa, cu orice risc. Cu nici un preţ = pentru nimic în lume, în nici un caz. Fără (de) preţ = a) sub valoarea reală; ieftin; b) de valoare foarte mare, nepreţuit. ♢ expr. A ţine la preţ = a nu reduce nimic din suma cerută la o vânzare. A se învoi din preţ = a încheia o tranzacţie căzând de acord asupra preţului. A (nu) avea preţ = a) a (nu) se vinde cu mulţi bani, a (nu) se cere; a (nu) avea trecere; b) a (nu) valora foarte mult. A ajunge la preţ = a ajunge să fie căutat, apreciat. A pune preţ pe ceva = a socoti că ceva este de mare valoare, a ţine mult la ceva. Preţ (ca) de... (sau ca la...) = un timp (cam) de..., o distanţă, o valoare (de aproximativ...). ♦ Sumă încasată dintr-o vânzare. 2. Ceea ce se dă cuiva sau primeşte cineva pentru o muncă prestată, pentru un serviciu făcut; plată, răsplată. ♢ loc. prep. Cu preţul... = în schimbul...; cu sacrificiul..., cu riscul..., cu efortul... ♦ Tarif. 3. fig. Valoare, importanţă, însemnătate. – lat. pretium.

Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98



Preţ ≠ dispreţ

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



PREŢ s. 1. cost, valoare. (preţ al unei mărfi.) 2. v. tarif. 3. v. căutare.

Trimis de siveco, 12.11.2008. Sursa: Sinonime



PREŢ s. v. importanţă, însemnătate, jertfă, jertfire, plată, răsplată, recompensă, sacrificare, sacrificiu, semnificaţie, sens, tâlc, valoare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



preţ s. n., pl. préţuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PREŢ preţuri n. 1) Expresie bănească a valorii unei mărfi; suma de bani cu care se poate vinde sau cumpăra ceva. preţ de contract. preţ cu amănuntul. ♢ A avea preţ a) a se vinde uşor; b) a avea valoare. De preţ scump; preţios. Cu orice preţ a) oricât de mult ar costa; b) prin orice mijloace. Cu nici un preţ în nici un caz. preţ (ca) de... cam; aproximativ. 2) Calitate deosebită; merit. ♢ A ajunge la preţ a ajunge să fie apreciat; a căpăta valoare. A pune preţ pe ceva a trata cu consideraţie; a preţui; a aprecia. A şti preţul a şti ce valorează (cineva sau ceva). /<lat. pretium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



preţ (préţuri), s.n. – 1. Sumă de bani dată pentru un bun. – 2. Valoare. – 3. Echivalent. lat. prĕtium (Puşcariu 1377; Candrea-Dens., 1442; REW 6746), cf. it. prezzo, prov. pretz, cat. preu, sp. prez. – Der. preţui, vb. (a valora, a aprecia; a costa); preţuitor, adj. (apreciator, amator de lupte cu tauri); preţuială, s.f. (valoare, estimare); preţălui (var. preţelui), vb. (Mold., a valora, a estima); preţăluitor, s.m. (evaluator, estimator); preţios, adj., din fr. précieux; preţiozitate, s.f. (caracter al preţioaselor din sec. XVII), din fr. préciosité. Miklosich, Slaw. Elem., 41, îl lega pe a preţălui cu sl. prĕcĕniti.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER