pretoriţă

PRÉTORIŢĂ, pretoriţe, s.f. Soţia pretorului (3). – Pretor + suf. -iţă.

Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98



prétoriţă s. f., g.-d. art. prétoriţei; pl. prétoriţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic