preemţiune

PREEMŢIÚNE, preemţiuni, s.f. (jur.; în sintagma) Drept de preemţiune = privilegiu pe care îl are cineva printr-un contract sau printr-o lege, la o vânzare-cumpărare, de a fi, în condiţii egale, cel preferat dintre mai mulţi cumpărători. [pr.: pre-em-ţi-u-] – Din fr. préemption.

Trimis de MARTINI_WITH_ICE, 15.07.2006. Sursa: DEX '98



preempţiúne s. f. (jur.) drept de preemţiune = drept de care se bucură cineva printr�un contract sau printr-o lege, de a fi preferat dintre mai mulţi cumpărători. (< fr. préemption)

Trimis de Anonim, 19.01.2009. Sursa: MDN



PREEMŢIÚNE s.f. (jur.) Drept de preemţiune = dreptul de care se bucură cineva prin lege de a fi preferat în calitate de cumpărător al unui bun. [cf. fr. préemption, lat. prae – înainte, emptio – cumpărare].

Trimis de LauraGellner, 12.02.2007. Sursa: DN