predispunere

predispunere
PREDISPÚNERE, predispuneri, s.f. (Rar) Faptul de a fi predispus la ceva; p. ext. predispoziţie, înclinare. – v. predispune.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PREDISPÚNERE s. v. predispoziţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

predispúnere s. f. → dispunere
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • predispoziţie — PREDISPOZÍŢIE, predispoziţii, s.f. 1. Înclinare, dispoziţie înnăscută pentru ceva, constituind premisa favorabilă pentru dezvoltarea talentului; înclinaţie, aplecare. 2. Sensibilitate crescută sau receptivitate a organismului faţă de anumite boli …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”