- pre
- PRE1- Element de compunere care înseamnă "înainte", "anterior" şi care serveşte la formarea unor substantive, a unor verbe, a unor adverbe şi a unor adjective. – Din fr. pré-.Trimis de oprocopiuc, 08.01.2009. Sursa: DEX '98PRE2 prep. v. pe.Trimis de oprocopiuc, 24.10.2007. Sursa: DEX '98PRE prep. v. PE.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPRE- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia: 1. "anterior în timp", "anterior", "înainte de". 2. "anterior în spaţiu", "înainte de". 3. "Evoluat", "ridicat", "eminent". 4. "Superlativ", "foarte", "prea". [< fr. pré-, cf. lat. prae].Trimis de LauraGellner, 28.07.2005. Sursa: DNPRE- pref. 1. "anterior" (temporal şi spaţial). 2. "evoluat", "ridicat", "eminent". 3. "superlativ". (< fr. pré-, cf. lat. prae)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNpre- pref. verbal care indică repetiţia sau insistenţa. lat. per-, cf. de ex. săra "a pune sare", faţă de a presăra "a împrăştia" sau "a risipi" linge "a da cu limba" faţă de a prelinge "a picura". S-a confundat formal cu pre- ‹ lat. prae-, frecvent în formaţii neologice şi mai rar în formaţii tradiţionale, care arată anterioritatea: cf. seară "amurg", preseară "ajun". Din cauza asemănării, a substituit uneori pref. sl. prĕ-, cf. pribeag, primejdie, prisacă (Nandriş, R. istorică rom., II, 407; Rosetti, II, 45).Trimis de blaurb, 07.09.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.