praxiologie

PRAXIOLOGÍE s.f. Ramură a ştiinţei care studiază structura generală a acţiunilor umane şi a condiţiilor eficacităţii acestora. [pr.: -xi-o-. – var.: praxeologíe s.f.] – Din praxis.

Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX '98



praxiologíe s. f. (sil. -xi-o-), art. praxiología, g.-d. praxiologíi, art. praxiologíei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PRÁXIOLOGIE f. Ramură a ştiinţei care se ocupă cu studiul structurii generale a acţiunilor umane şi a condiţiilor eficacităţii acestora. [Sil. -xi-o-] /Din praxis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PRAXIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază structura generală a acţiunilor umane şi condiţiile eficacităţii acestora. [pron. -xi-o-, gen. -iei. / < fr. praxiologie, cf. gr. praxis – acţiune, logos – ştiinţă].

Trimis de LauraGellner, 12.02.2007. Sursa: DN



PRAXIOLOGÍE s. f. ramură a ştiinţei care studiază structura activităţilor umane şi a condiţiilor eficacităţii acestora. (< fr. proxiologie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN