Dicționar Român. 2013.
poticni — POTICNÍ, poticnesc, vb. IV. 1. refl. şi intranz. A se lovi în timpul mersului cu piciorul de ceva şi a şi pierde echilibrul; a se împiedica. ♦ A cădea (în urma lovirii de ceva). 2. tranz. A pune cuiva piedică în mers sau, fig., într o acţiune. 3 … Dicționar Român
poticnire — POTICNÍRE, poticniri, s.f. Acţiunea de a (se) poticni şi rezultatul ei. – v. poticni. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 POTICNÍRE s. 1. împiedicare, poticneală, (înv.) poticnitură. (poticnire calului în mers.) 2. împiedicare.… … Dicționar Român
poticnitură — POTICNITÚRĂ s. v. împiedicare, poticneală, poticnire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
împiedicare — ÎMPIEDICÁRE, împiedicări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) împiedica şi rezultatul ei. 2. (înv. şi reg.) Piedică, obstacol. [var.: (reg.) împiedecáre s.f.] – v. împiedica. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPIED … Dicționar Român
