- potcap
- POTCÁP, potcapuri, s.n. 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de preoţii şi călugării ortodocşi. 2. Compus: potcapul-călugărului = plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze păroase şi cu flori galbene dispuse în capitule (Leontodon hispidus). – Din sl. podŭkapŭ.Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX '98POTCÁP s. (bis.) (înv. şi reg.) potcapoc. (Preot cu potcap.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepotcáp s. n., pl. potcápuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPOTCÁP potcapuri n. Acoperământ pentru cap de formă cilindrică, puţin lărgit în sus, purtat de preoţii şi călugării ortodocşi. ♢ potcapul-călugărului plantă erbacee cu flori galbene dispuse în capitule şi cu frunze păroase, care creşte prin locuri sterpe. /<sl. podukapuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpotcáp (potcápuri), s.n. – Un fel de pălărie cilindrică a preoţilor ortodocşi. – var. potcapiu, potcapoc, potcapic. sl. podŭkapŭ (Chac, II, 281; Conev 84), var. prin intermediul rus. podkapok. – Der. potcapier, s.m. (producător şi vînzător) de potcapuri).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.