postpune

postpune
POSTPÚNE, postpún, vb. III. tranz. (lingv.) A folosi postpunerea. – Din fr. postposer (după pune).
Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX '98

postpúne vb. (sil. mf. post-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. postpún, 1 pl. postpúnem; conj. prez. 3 sg. şi pl. postpúnă; part. postpús
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A POSTPÚNE postpún tranz. lingv. (morfeme, cuvinte sau propoziţii) A plasa în urma unei alte unităţi de acelaşi fel. /post- + a pune
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

POSTPÚNE vb. III.tr. A folosi procedeul postpunerii. [P.i. postpún. / după fr. postposer].
Trimis de LauraGellner, 11.02.2007. Sursa: DN

POSTPÚNE vb. tr. a folosi procedeul postpunerii. (după fr. postposer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • postpus — POSTPÚS, Ă, postpuşi, se, adj. (lingv.; despre anumite părţi de vorbire) Plasat în frază după părţile de vorbire pe care le determină; enclitic. Articol postpus. – v. postpune. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Postpus ≠ antepus… …   Dicționar Român

  • postpunere — POSTPÚNERE, postpuneri, s.f. Procedeu sau fenomen gramatical prin care anumite părţi de vorbire cu rol de determinant se plasează în frază după părţile de vorbire pe care le determină (uneori făcând corp comun cu acestea); postpoziţie. – v.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”