- postitor
- postitór, postitoáre, adj. (înv.) (persoană) care posteşte, care respectă posturile sau care rabdă de foame; postnic.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
postitor
Look at other dictionaries:
post — POST1 Element de compunere care înseamnă după , ulterior şi care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. – Din lat. post, fr. post . Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX 98 POST2, posturi, s.n. 1.… … Dicționar Român
pustiu — PUSTÍU, ÍE, (I) pustiuri, s.n., (II) pustii, adj. I. s.n. 1. Regiune sălbatică, lipsită de vegetaţie şi de populaţie; spec. întindere vastă şi plană de teren lipsită de vegetaţie şi nepopulată, acoperită cu nisip; deşert. ♢ loc. adv. În pustiu =… … Dicționar Român
