- poreclit
- PORECLÍT adj. denumit, intitulat, numit, supra-numit, zis, (înv.) titluit. (Al. Golescu, poreclit Arăpilă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
zis — ZIS, ZÍSĂ, zişi, zise, adj., s.f. 1. adj. Numit, denumit, poreclit. ♢ loc. adj. Aşa zis (sau zisă, zişi, zise) = pe nedrept sau în mod convenţional numit astfel; aparent, fals. 2. s.f. Vorbă, spusă; afirmaţie. ♦ Proverb, zicătoare. ♦ (înv.) Sfat … Dicționar Român
denumit — DENUMÍT adj. intitulat, numit, poreclit, supranumit, zis, (înv.) titluit. (Al. Golescu, denumit Arăpilă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
intitulat — INTITULÁT, Ă, intitulaţi, te, adj. Purtând numele, denumit, numit... [var.: (pop.) întitulát, ă adj.] – v. intitula. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INTITULÁT adj. denumit, numit, poreclit, supra numit, zis, (înv.) titluit. (Al.… … Dicționar Român
numit — NUMÍT, Ă, numiţi, te, adj. 1. Care poartă numele sau porecla de..., cu numele de..., al cărui nume este... ♦ Care a fost citat mai înainte, al cărui nume s a pomenit mai înainte. 2. (înv.) Cunoscut, renumit, celebru. – v. numi. Trimis de… … Dicționar Român
supranumit — SUPRANUMÍT, Ă, supranumiţi, te, adj. Care a primit un supranume. – v. supranumi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUPRANUMÍT adj. denumit, intitulat, numit, poreclit, zis, (înv.) titluit. (Al. Golescu supranumit Arăpilă.) Trimis de… … Dicționar Român
titluit — TITLUÍT adj. v. denumit, intitulat, numit, poreclit, supranumit, zis. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român