- autocraţie
- AUTOCRAŢÍE, (2) autocraţii, s.f. 1. Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane; tiranie, absolutism. 2. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. [pr.: a-u-] – Din fr. autocratie.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98AUTOCRAŢÍE s. v. absolutism.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeautocraţíe s. f. (sil. a-u-to-cra-), art. autocraţía, g.-d. art. autocraţíei; (state) pl. autocraţíi, art. autocraţíileTrimis de siveco, 27.11.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAUTOCRAŢÍ//E autocraţiei f. 1) Formă de guvernământ în care puterea este concentrată în mâna unei singure persoane; absolutism. 2) Stat cu asemenea formă de guvernământ. [G.-D. autocraţiei; Sil. a-u-to-cra-] /<fr. autocratie, it. autocraziaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAUTOCRAŢÍE s.f. Formă de guvernământ în care întreaga putere este concentrată în mâna unei singure persoane, neîngrădită în exercitarea ei de nici o lege; tiranie, absolutism. ♦ Stat, guvernare care are forma de mai sus. [pron. -a-u-, pl. -ii, gen. -iei. / cf. fr. autocratie, it. autocrazia < gr. autokrateia].Trimis de LauraGellner, 29.01.2006. Sursa: DNAUTOCRAŢÍE s. f. 1. formă de guvernare în care întreaga putere este concentrată în mâna unei singure persoane; tiranie, absolutism. 2. stat cu o asemenea formă de guvernare. (< fr. autocratie, gr. autokrateia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.