popi

POPÍ, popesc, vb. IV. tranz. şi refl. (pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoţi. – Din popă.

Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX '98



A popi ≠ a despopi, a răspopi

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



POPÍ vb. v. hirotonisi.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



POPÍ vb. v. păstori.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



popí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. popésc, imperf. 3 sg. popeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. popeáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A POP//Í popiésc tranz. 1) A face să se popească; a preoţi; a hirotonisi. 2) pop. A însărcina cu o misiune ingrată; a boieri. /Din popă

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE POP//Í mă popiésc intranz. A deveni popă; a se preoţi; a se hirotonisi. /Din popă

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



pópí¹ interj.(reg.; de obicei repetat) strigăt cu care oamenii cheamă raţele.

Trimis de blaurb, 12.10.2006. Sursa: DAR



popí³, popésc, vb. IV (reg.) a propti cu popi.

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR