- pontui
- pontuí, pontuiésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se ciorovăi, a se ciondăni. 2. a spune ceva pe ocolite, a face aluzie la ceva. 3. a da partea care i se cuvine cuiva din ceva.Trimis de blaurb, 12.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
pontui
Look at other dictionaries:
pont — PONT1, ponţi, s.m. (La unele jocuri de noroc) Pontator2. – Din fr. ponte. Trimis de oprocopiuc, 17.11.2008. Sursa: DEX 98 PONT2, ponturi, s.n. I. 1. (fam.) Aluzie răutăcioasă, ironie, împunsătură. ♢ expr. A vorbi în ponturi = a da să se… … Dicționar Român
