- pologit
- POLOGÍT s.n. (pop.) Faptul de a pologi. – v. pologi.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98POLOGÍT adj. v. culcat, doborât, tăvălit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepologít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpologít, pologítă, adj. (reg.) 1. (despre iarbă, holde, tulpini de plante etc.) doborât, culcat la pământ (de ploaie, vânt); (despre plante, maluri; în forma: pologat) cu înclinaţie mică. 2. (în forma: pologat) plin, încărcat, îmbelşugat.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.