podurel

podurel
PODURÉL, podurele, s.n. (Rar) Podeţ. – Pod + suf. -urel.
Trimis de oprocopiuc, 29.03.2004. Sursa: DEX '98

PODURÉL s. v. poduleţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

podurél s. n., pl. poduréle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • podeţ — PODÉŢ, podeţe, s.n. Diminutiv al lui pod (I 1); poduleţ, podişcă (1), poduţ2, podiş (2), podişor, podurel. ♦ Scândură, pod mic, rudimentar, aşezat peste şanţul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podişcă (1). – Pod + suf …   Dicționar Român

  • poduleţ — PODULÉŢ, poduleţe, s.n. Podeţ. – Pod + suf. uleţ. Trimis de oprocopiuc, 29.03.2004. Sursa: DEX 98  PODULÉŢ s. (înv. şi reg.) podişor, (reg.) podeci, podiş, podiţ, podurel, poduţ. (Un poduleţ peste o apă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”