- podmol
- PODMÓL, podmoluri, s.n. (pop.) 1. Aluviune; p. ext. mâl, nămol sau teren mâlos. ♦ Cantitate mare, grămadă. 2. Mal înalt, abrupt, ros de ape. 3. Prispă. ♦ Vatră de lut pe care este clădit cuptorul în unele case ţărăneşti. [pl. şi: podmoale] – Din bg. podmol, magh. padmaly.Trimis de oprocopiuc, 29.03.2004. Sursa: DEX '98PODMÓL s. v. prispă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepodmól s. n., pl. podmóluriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPODMÓL podmoluri n. pop. 1) Material (format din nămol, nisip, pietriş etc.) adus de apă; aluviune. 2) Mal abrupt săpat de apă. 3) Platformă îngustă de pământ, lipită cu lut, făcută de-a lungul peretelui din faţă (sau şi ai celor laterali) al unei case ţărăneşti; prispă. 4) Vatră pe care se clădeşte cuptorul la unele case ţărăneşti. /<bulg. podmal, ung. podmalyTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpodmól (pomnól), podmóluri şi podmoále, s.n. 1. (pop.) mal înalt, abrupt; teren ros de ape. 2. (pop.) aluviune, mâl, nămol adus de ape; teren mâlos, noroios. 3. (pop.; în loc. adv. ) cu podmolul = de-a rostogolul. 4. (pop.) cantitate mare, grămadă; mulţime. 5. (pop.; adv.) în număr mare, cu grămada; în formă de grămadă. 6. (reg.) prispă de pământ. 7. (reg.) prag de pământ împrejurul casei ţărăneşti. 8. (reg.) brâu de zid. 9. (reg.) vatră de lut sau de cărămidă pe care este clădit cuptorul la unele case ţărăneşti. 10. (reg.) firidă. 11. (reg.; adv.) în număr mare, cu grămada; în formă de grămadă.Trimis de blaurb, 05.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.