poclit

poclit: POCLÍT, poclituri, s.n. (reg.) Coşul trăsurii. ♦ Coviltir (la car, căruţă etc.). – et. nec.

Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004. Sursa: DEX '98

POCLÍT s. v. burduf, coş, coviltir.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

poclít s. n. (sil. -clit), pl. poclíturi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

poclít, poclíturi, s.n. (reg.) 1. coşul trăsurii; coviltir (la car, căruţă etc.); ţol de acoperit carele ţărăneşti. 2. cele două cărămizi în formă de triunghi, în care bate fumul la coşul caselor ţărăneşti. 3. şopron pentru fân.

Trimis de blaurb, 04.10.2006. Sursa: DAR

poclít (poclíturi), s.n. – Apărătoare de soare, prelată. Probabil din poclad, cf. plocat, contaminat cu sl. pokryti "a acoperi". Celelalte explicaţii par insuficiente: din sl. pokrovŭ după Cihac, II, 269, cf. procov; din sl. pokrytŭ "acoperiş", după Tiktin. În Mold. cf. pocriş, s.n. (capac), din rut. pokryška (Candrea; cf. Conev 64).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Игры ⚽ Нужна курсовая?

coş — COŞ1, coşuri, s.n. 1. Obiect de diferite forme, făcut dintr o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., cu sau fără toarte, care serveşte la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; coşarcă. ♢ expr. A arunca (sau a da) la coş = a… … Dicționar Român
plocat — PLOCÁT s.n. v. pocladă. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PLOCÁT s. v. cergă, cuvertură, învelitoare, pătură, velinţă. Trimis de siveco, 31.10.2008. Sursa: Sinonime plocát (plocáte), s.n. – Cuvertură, pătură, macat, care… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias