- plutări
- PLUTĂRÍ, plutăresc, vb. IV. intranz. 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buştenii pe apă; a practica meseria de plutaş1. – Plută1 + suf. -ări.Trimis de oprocopiuc, 25.03.2004. Sursa: DEX '98PLUTĂRÍ vb. (reg.) a plutăşi. (plutări pe Bistriţa.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeplutărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. plutărésc, imperf. 3 sg. plutăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. plutăreáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PLUTĂR//Í plutăriésc intranz. A practica ocupaţia de plutaş; a fi plutaş. /plută + suf. plutăriăriTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.