ploicică

ploicică: PLOICÍCĂ, ploicele, s.f. Diminutiv al lui ploaie (1); ploaie puţină şi de scurtă durată, ploiţă, ploişoară. [pr.: plo-i-] – Ploaie + suf. -icică.

Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX '98

PLOICÍCĂ s. (met.) ploişoară, ploiţă. (A tras o ploicică bună.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ploicícă s. f. (sil. plo-i-), g.-d. art. ploicélei; pl. ploicéle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем написать реферат

ploişoară — PLOIŞOÁRĂ, ploişoare, s.f. (Rar) Ploicică. [pr.: plo i ] – Ploaie + suf. işoară. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 PLOIŞOÁRĂ s. v. ploicică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ploişoáră s. f., g. d … Dicționar Român
ploiţă — PLOÍŢĂ, ploiţe, s.f. 1. Ploicică. 2. Dantelă făcută cu croşeta. 3. (reg.; cu sens colectiv) Bomboane mici colorate, folosite la ornatul colivei. – Ploaie + suf. iţă. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 PLOÍŢĂ s. v. ploicică. Trimis… … Dicționar Român
ploua — PLOUÁ, pers. 3 plóuă, vb. I. 1. intranz. impers. A cădea, a curge ploaia. ♢ expr. A ploua cu găleata (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, cu picături mari şi repezi. Plouă de varsă = plouă foarte tare. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt şi … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias