- plod
- PLOD, plozi, s.m., ploduri, s.n. 1. s.m. (Astăzi peior.) Copil (mic). 2. s.n. Germen, embrion; rod. – Din sl. plodŭ.Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX '98PLOD s. v. copil, embrion, fecunditate, fruct, germen, larvă, mitră, nou-născut, ou, placentă, poamă, prolificitate, prunc, rod, sămânţă, sugaci, sugar, uter, vulvă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeplod (copil) s. m., pl. ploziTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficplod (germen) s. n., pl. plóduriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPLO//D plodzi m. pop. 1) Organism animal sau uman în stadiile iniţiale de dezvoltare; embrion. 2) depr. Copil mic. /<sl. ploduTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXplod (-duri), s.n. – 1. Embrion, german. – 2. (înv.) Rod. – 3. (s.m.) Copil, ţîngău. – 4. Organul genital al vacii. – Megl. plod. sl. plodŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 266; Conev 59), cf. bg., sb., cr., slov. plod. Cu sensul al treilea se foloseşte şi pl. plozi. – Der. plodan, s.m. (Mold., copilaş, băieţel); plodi, vb. (a zămisli, a produce; refl., a se reproduce, a se înmulţi), din sl. (sb., cr.) ploditi; plodos (var. plodicios, înv. plodnic), adj. (prolific); plodnicie, s.f. (înmulţire rapidă).Trimis de blaurb, 17.08.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.