plictisi

plictisi
PLICTISÍ, plictisesc, vb. IV. 1. refl. A suferi, a fi cuprins de plictiseală, a avea un gol sufletesc; a-i fi urât, a lâncezi. ♦ A se sătura (de cineva sau de ceva), a nu-i mai face plăcere. 2. tranz. A supăra, a enerva, a irita, a agasa. – Din ngr. éplixa (aor. lui plissó).
Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX '98

A se plictisi ≠ a se distra
Trimis de siveco, 09.04.2008. Sursa: Antonime

PLICTISÍ vb. 1. a se sătura, a i se urî, (rar) a se anosti, (Mold. şi Bucov.) a se lehămeti, (înv. şi fam.) a se sastisi, (înv.) a se stenahorisi, a se supăra, (fig.) a i se acri. (S-a plictisi de moarte să stea în casă.) 2. v. enerva. 3. v. cicăli.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

plictisí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. plictisésc, imperf. 3 sg. plictiseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. plictiseáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PLICTIS//Í plictisiésc tranz. 1) A face să se plictisească. 2) A deranja întruna, repetând insistent acelaşi lucru; a pisa; a necăji. /<ngr. pliktisa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE PLICTIS//Í mă plictisiésc intranz. A cădea într-o uşoară depresiune sufletească (cauzată de lipsa de ocupaţie, de monotonie, de singurătate etc.). /<ngr. pliktisa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • plictisí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. plictisésc, imperf. 3 sg. plictiseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. plictiseáscã …   Romanian orthography

  • importuna — IMPORTUNÁ, importunez, vb. I. tranz. (Livr) A plictisi sau a stingheri pe cineva cu stăruinţele sau cu prezenţa sa. – Din fr. importuner. Trimis de baron, 22.12.2002. Sursa: DEX 98  IMPORTUNÁ vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri,… …   Dicționar Român

  • tracasa — TRACASÁ, tracasez, vb. I. tranz. (livr.) A plictisi, a necăji, a sâcâi pe cineva. – Din fr. tracasser. Trimis de claudia, 29.06.2004. Sursa: DEX 98  TRACASÁ vb. v. agasa, enerva, indispune, irita, necăji, plictisi, sâcâi, supăra. Trimis de… …   Dicționar Român

  • ambeta — AMBETÁ, ambetez, vb. I. tranz. şi refl. (Rar) A (se) plictisi. – Din fr. embêter. Trimis de ana zecheru, 03.04.2003. Sursa: DEX 98  ambetá vb., ind. prez. 1 sg. ambetéz, 3 …   Dicționar Român

  • asasina — ASASINÁ, asasinez, vb. I. tranz. A omorî pe cineva cu premeditare. ♦ fig. (fam.) A plictisi, a enerva, a obosi pe cineva cu insistenţele. – Din fr. assassiner. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98  ASASINÁ vb. v. omorî …   Dicționar Român

  • intoxica — INTOXICÁ, intóxic, vb. I. tranz. şi refl. A( şi) introduce în organism substanţe toxice care duc la otrăvirea lui; a (se) otrăvi. ♦ fig. (fam.) A (se) plictisi peste măsură; a agasa sau a fi agasat. – Din fr. intoxiquer, lat. intoxicare. Trimis… …   Dicționar Român

  • pisa — PISÁ, pisez, vb. I. tranz. 1. A zdrobi, a sfărâma o substanţă, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada,… …   Dicționar Român

  • pisălogi — PISĂLOGÍ, pisălogesc, vb. IV. tranz. (fam.) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiaşi lucru, cu insistenţele; a pisa (4). – Din pisălog. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98  PISĂLOGÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, mărunţi, pisa …   Dicționar Român

  • plictisitor — PLICTISITÓR, OÁRE, plictisitor, oare, adj. 1. Care plictiseşte (1); neinteresant, searbăd, anost; plicticos. 2. Supărător, enervant, agasant; plicticos. – Plictisi + suf. tor. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  Plictisitor ≠ amuzant,… …   Dicționar Român

  • supăra — SUPĂRÁ, súpăr, vb. I. 1. refl. şi tranz. A avea sau a provoca cuiva o neplăcere; a (se) mâhni, a (se) necăji, a (se) amărî, a (se) întrista. 2. tranz. A stingheri, a incomoda, a deranja, a stânjeni. ♦ A chinui, a provoca o durere (fizică uşoară); …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”