plenitudinar

plenitudinar
PLENITUDINÁR, -Ă, plenitudinari, -e, adj. (livr.) Plenar. – Plenitudine + suf. -ar.
Trimis de cata, 04.04.2004. Sursa: DEX '98

plenitudinár adj. m., pl. plenitudinári; f. sg. plenitudináră, pl. plenitudináre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • plenar — PLENÁR, Ă, plenari, e, adj. 1. (Despre şedinţe, adunări, reuniuni) Care se ţine cu participarea tuturor membrilor. ♦ (Substantivat, f.) Consfătuire, adunare, şedinţă la care participă toţi membrii unui for de conducere, ai unei organizaţii etc. 2 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”