plasator

PLASATÓR, -OÁRE, plasatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacol. ♦ Persoană care plasează sau vinde mărfuri, bunuri etc. – Plasa + suf. -tor.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



plasatór s. m., pl. plasatóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PLASAT//ÓR plasatoroáre (plasatoróri, plasatoroáre) m. şi f. 1) Lucrător însărcinat cu plasarea spectatorilor la locurile lor într-o sală de spectacole. 2) Lucrător care se ocupă cu plasarea mărfurilor. /a plasa + suf. plasatortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PLASATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cel care plasează ceva; (spec.) persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. [După fr. placeur].

Trimis de LauraGellner, 06.02.2007. Sursa: DN



PLASATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care plasează ceva. ♢ persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. (< plasa + -tor)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN