plantivor

plantivor
PLANTIVÓR, -Ă, plantivori, -e, adj. (înv.) Erbivor. – De la plantă1.
Trimis de cata, 04.04.2004. Sursa: DEX '98

PLANTIVÓR adj. v. erbivor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

plantivór adj. m., pl. plantivóri; f. sg. plantivóră, pl. plantivóre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • erbivor — ERBIVÓR, Ă, erbivori, e, adj., s.n. 1. adj. Care se hrăneşte numai cu plante. 2. s.n. (la pl.) Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (şi la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. herbivore. Trimis de viomih, 27.09.2006. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”