placentaţie

PLACENTÁŢIE, placentaţii, s.f. (bot.) Felul în care sunt aşezate ovulele de placentă (2). – Din fr. placentation.

Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX '98



placentáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. placentáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. placentáţiei; pl. placentáţii, art. placentáţiile (sil. -ţi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PLACENTÁŢIE s.f. Aşezarea ovulelor pe placentă. ♦ Formarea şi modul de inserare a placentei. [gen. -iei. / cf. fr. placentation].

Trimis de LauraGellner, 03.02.2007. Sursa: DN



PLACENTÁŢIE s. f. formarea şi modul de inserare a placentei. ♢ (bot.) aşezare a ovulelor pe placentă. (< fr. placentation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN