- pitac
- PITÁC, pitaci, s.m. 1. Monedă austriacă de aramă care a circulat în trecut şi la noi; (p. ext.) ban, gologan, para. 2. Monedă rusească de argint sau de aramă.Trimis de MihaelaStan, 15.12.2003. Sursa: DLRCPITÁC1, pitace, s.n. (înv.) 1. Decret de ridicare la rang boieresc; diplomă de boierie. 2. Act oficial, poruncă scrisă; ordonanţă, dispoziţie. 3. Scrisoare, răvaş. – Din sl. pitakŭ.Trimis de oprocopiuc, 20.03.2004. Sursa: DEX '98PITÁC2, pitaci, s.m. 1. Monedă austriacă de argint, care a circulat în sec. XVIII şi în ţările româneşti; monedă rusească de argint sau de aramă; (sens curent) ban de valoare mică; pataşcă. 2. p. gener. Ban, monedă. [var.: patácă s.f.] – Din rus. piatak, scr. petak.Trimis de oprocopiuc, 20.03.2004. Sursa: DEX '98PITÁC s. 1. sfanţ, sorocovăţ. (Moneda rusească numită pitac.) 2. pataşcă. (Moneda austriacă numită pitac.) 3. (bot.) pitacu-dracului (Discina venosa) = (reg.) lămâiţă, urechea-babei.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimePITÁC s. v. autorizaţie, ban, decret, dispoziţie, franc, gologan, hotărâre, ordin, ordonanţă, para, permis, plângere, poruncă, reclamaţie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepitác (monedă) s. m., pl. pitáciTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpitác (decret, scrisoare) s. n., pl. pitáceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPITÁ//C1 pitacce n. înv. 1) Act domnesc de ridicare la rang boieresc. 2) Dispoziţie scrisă. /<sl. pitakuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPITÁ//C2 pitacci m. 1) înv. Monedă rusească de argint sau de aramă care a circulat şi în ţările române. 2) Monedă de mică valoare; ban; gologan. /<rus. pjatak, sb. petacTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpitác3, pitáce, s.n. (reg.) 1. pâine mică, pită. 2. (în expr.) pitacu-dracului = ciupercă comestibilă cu piciorul scurt şi gros, cu pălăria mare în formă de castron, de culoare galbenă-brună, care creşte pe trunchiurile putrede de brad; lămâiţă, urechea-babei.Trimis de blaurb, 26.09.2006. Sursa: DARpitác (pitáci), s.m. – Monedă veche de 5 bani. bg., sb., slov. petak "de cinci" (Cihac, II, 258; Tiktin; Conev 78). Circulă şi var. petac, patac, patacă; fonetismul ultimelor forme nu este clar şi ar putea avea o legătură, greu de stabilit, cu sp. pataca.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERpitác (pitáce), s.n. – 1. Pergament, document. – 2. Ordin, poruncă scrisă. – 3. Cartă pastorală. ngr. πιττάϰιον, parţial prin intermediul sl. pitakŭ (Cihac, II, 687; cf. Vasmer, gr., 117), calabr. pittaci "act notarial", it. petazza "bagatelă", napol. petaccia "fîşie de pînză". – Der. pităci, vb. (înv., a ridica în rang boieresc prin ordin scris).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.