pistornic

PISTÓRNIC, (1) pistornice, s.n., (2) s.m. 1. s.n. Sigiliu de piatră sau de lemn cu care se imprimă pe prescuri semnul crucii şi iniţialele rituale. 2. s.m. (în forma pristolnic) Plantă erbacee din familia malvaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunzele stelate şi păroase şi cu florile galbene, ale cărei fructe se întrebuinţează ca sigiliu pentru însemnat prescurile (Abutilon theophrasti). [var.: pristólnic s.m.] – et. nec.

Trimis de oprocopiuc, 20.03.2004. Sursa: DEX '98



PISTÓRNIC s. (bis.) (rar) pecetar.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



pistórnic (sigiliu) s. n., pl. pistórnice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PISTÓRNI//C pistornicce n. Sigiliu de piatră sau de lemn, folosit la imprimarea pe prescuri a semnului crucii şi a iniţialelor rituale. /Orig. nec.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



pistórnic (pistórnice), s.n. – Sigiliu de lemn care se imprimă pe prescuri. – var. pristornic, p(r)istolnic. sl. pĕsta, probabil prin intermediul unei forme *pĕstovĭnikŭ "sigiliu" (Tiktin). Der. din sl. prĕstolĭnikŭ (cf. pristol), propusă de Candrea, pare mai puţin certă. Pristornic (var. pristenior), s.n., pe lîngă "sigiliu" mai denumeşte şi planta (Abutilon Avicennae).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER