pisici — PISICÍ, pisicesc, vb. IV. refl. (fam.) A se alinta; a se linguşi. – Din pisică. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98 pisicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pisicésc, imperf 3 … Dicționar Român
mâţesc — MÂŢÉSC, EÁSCĂ, mâţeşti, adj. (pop. şi fam.) Care aparţine mâţelor (1) sau mâţilor, privitor la mâţe, specific mâţelor. – Mâţă + suf. esc. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MÂŢÉSC adj. v. pisicesc. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
mâţos — MÂŢÓS adj. v. pisicesc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pis — interj. (Adesea repetat) Strigăt cu care se cheamă pisica. ♢ expr. A nu zice (nici) pis = a nu spune nimic, a nu scoate nici o vorbă, a tăcea chitic. [var.: pâs interj.] – Onomatopee. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 pis/pis pís … Dicționar Român