pirogravură

pirogravură: PIROGRAVÚRĂ, (2) pirogravuri, s.f. 1. Tehnica, arta de a decora suprafaţa unor obiecte de lemn, de piele, de os etc. prin pirogravare. 2. Gravură, desen decorativ executat prin pirogravare; p. ext. obiect pirogravat. – Din fr. pyrogravure.

Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX '98

pirogravúră s. f. (sil. -gra-) → gravură

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

PIROGRAVÚRĂ s.f. Tehnica gravării în lemn, în piele sau pe metal, făcută cu ajutorul unui instrument ascuţit la vârf şi înroşit la foc sau cu un termocauter. ♦ Gravură făcută prin pirogravare. [< fr. pyrogravure].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

PIROGRAVÚRĂ s. f. tehnică de ornamentare a suprafeţei unor obiecte din lemn, os, piele etc. cu un instrument ascuţit la vârf şi înroşit. ♢ gravura obţinută; obiect pirogravat. (< fr. pyrogravure)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужна курсовая?

pirogravura — s. f. Arte de gravar ou desenhar com ponta metálica incandescente … Dicionário da Língua Portuguesa
pirogravúrã — s. f. (sil. gra ); pl. pirogravúri … Romanian orthography
pirogravor — PIROGRAVÓR, pirogravori, s.m. Persoană care execută lucrări de pirogravură; specialist în pirogravură. – Din fr. pyrograveur. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98 pirogravór s. m. (sil. gra ), pl. pirogravóri Trimis de siveco,… … Dicționar Român
pirograf — PIROGRÁF, pirografe, s.n. Aparat electric folosit în pirogravură. – Din fr. pyrographe, engl. pyrograph. Trimis de cata, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 pirográf s. n., pl. pirográfe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
piropincel — s. m. Instrumento de pirogravura em que a incandescência da ponta se mantém com uma corrente de ar carregada de vapores de benzina, espécie de termocautério … Dicionário da Língua Portuguesa

Academic Dictionaries and Encyclopedias