Dicționar Român. 2013.
pipăi — PIPĂÍ, pípăi, vb. IV. tranz. 1. A atinge (uşor şi repetat) un obiect ori o fiinţă cu degetele sau cu palma pentru a se încredinţa că există sau pentru a constata forma, consistenţa, calitatea etc.; a cerceta, a examina tactil. ♢ refl. Se pipăie… … Dicționar Român
pipăire — PIPĂÍRE, pipăiri, s.f. Acţiunea de a (se) pipăi şi rezultatul ei; pipăială, pipăitură. – v. pipăi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PIPĂÍRE s. v. pipăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime PIPĂÍRE s. v. palpare,… … Dicționar Român
pipăit — PIPĂÍT1 s.n. Faptul de a (se) pipăi. ♦ Unul dintre simţuri, cu ajutorul căruia, atingând corpurile cu suprafaţa sensibilă a pielii, luăm cunoştinţă de calităţile lor palpabile (formă, consistenţă, umiditate etc.). – v. pipăi. Trimis de oprocopiuc … Dicționar Român
