pigmentaţie

pigmentaţie
PIGMENTÁŢIE, pigmentaţii, s.f. Pigmentare. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele, ţesuturile etc. în urma pigmentării. – Din fr. pigmentation.
Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX '98

pigmentáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. pigmentáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. pigmentáţiei; pl. pigmentáţii, art. pigmentáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PIGMENTÁŢIE s.f. Pigmentare. ♦ Mod în care apar colorate celulele, ţesuturile etc. în urma pigmentării. [gen. -iei, var. pigmentaţiune s.f. / cf. fr. pigmentation].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

PIGMENTÁŢIE s. f. pigmentare. ♢ mod în care apar colorate celulele, ţesuturile etc. în urma pigmentării. (< fr. pigmentation)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • cloasmă — CLOÁSMĂ s.f. (med.) Apariţia pe faţa a unor pete galbene maronii, în cazuri de sarcină, în hepatită etc. [pr.: clo as ] – Din fr. chloasme. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98  cloásmă s. f. (sil. clo as ), g. d. art. cloásmei Trimis de… …   Dicționar Român

  • culoare — CULOÁRE, culori, s.f. 1. Totalitatea radiaţiilor de lumină de diferite frecvenţe pe care le reflectă corpurile şi care creează asupra retinei o impresie specifică; aspectul colorat al corpurilor. ♢ Culoare caldă = culoare aflată în prima jumătate …   Dicționar Român

  • melanism — melanísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MELANÍSM s.n. (med.) Pigmentaţie neagră excesivă a părului şi a anumitor regiuni ale corpului. [< fr. mélanisme]. Trimis de LauraGellner, 28.10.2006. Sursa: DN … …   Dicționar Român

  • pigmentare — PIGMENTÁRE, pigmentări, s.f. Faptul de a (se) pigmenta; pigmentaţie. – v. pigmenta. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  pigmentáre s. f., g. d. art. pigmentării; pl. pigmentări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • albinism — ALBINÍSM s.n. Anomalie congenitală care constă în lipsa totală sau parţială de pigmenţi în celulele inferioare ale pielii, manifestată prin culoarea albicioasă a pielii şi a părului şi uneori prin culoarea roşiatică a irisului. ♦ Insuficienţă de… …   Dicționar Român

  • carotenodermie — CAROTENODERMÍE s. f. pigmentaţie gălbuie roşiatică a tegumentelor, provocată de creşterea carotinemiei; ocrodermie, xantoză. (< fr. caroténodermie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • hipercromie — HIPERCROMÍE s.f. (med.) Exagerare a pigmentaţiei normale a pielii. [gen. iei. / < fr. hyperchromie, cf. gr. hyper – peste, chroma – culoare]. Trimis de LauraGellner, 21.04.2005. Sursa: DN  HIPERCROMÍE s. f. 1. pigmentaţie exagerată a pielii.… …   Dicționar Român

  • melanodermie — MELANODERMÍE, melanodermii, s.f. Pigmentare patologică, brună sau neagră, localizată sau generalizată, care apare în unele boli cronice ca malaria, tuberculoza sau în intoxicaţiile cu săruri de aur, argint etc. – Din fr. mélanodermie. Trimis de… …   Dicționar Român

  • melanodermită — MELANODERMÍTĂ s. f. denumire generică pentru dermitele cu pigmentaţie melanică. (< fr. mélanodermite) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • melanonichie — MELANONICHÍE s. f. pigmentaţie în negru a unghiilor. (< engl. melanonychia) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”