membrană — MEMBRÁNĂ, membrane, s.f. 1. Nume dat ţesuturilor animale sau vegetale, subţiri şi suple, foarte diferite ca structură, care căptuşesc, îmbracă, leagă, susţin sau delimitează anumite organe sau părţi de organe; piele subţire; pieliţă. ♦… … Dicționar Român
pielcică — PIELCÍCĂ, EÁ s.f. v. pielicică. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PIELCÍCĂ s. (înv. şi reg.) pielcuţă, (reg.) hârşie, pielcăluţă. (pielcică de animal, pentru căciuli.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
piele — PIÉLE, piei, s.f. 1. Ţesut conjunctiv epitelial care acoperă întreaga suprafaţă a corpului animalelor vertebrate şi a celor mai multe dintre nevertebrate; spec. epiderma omului. ♢ loc. adj. şi adv. În (sau cu) pielea goală = complet dezbrăcat;… … Dicționar Român
pielicică — PIELICÍCĂ, EÁ, pielicele, s.f. Diminutiv al lui piele; pielişoară, pieluşică. ♦ Blăniţă de miel sau de alt animal (mic). [var.: pielcícă, eá s.f.] – Piele + suf. icică, icea. Trimis de oprocopiuc, 17.03.2004. Sursa: DEX 98 PIELICÍCĂ s. (anat.)… … Dicționar Român
pieloteie — PIELOTÉIE s. v. membrană, pieliţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pielotéie, pielotéi, s.f. (reg.) 1. piele (mai ales de ovine). 2. ţesut animal cu aspect de foiţă, lamă sau pânză fină; membrană, pielcuţă, pieluşină, pieliţă. 3.… … Dicționar Român