pielcică

pielcică
PIELCÍCĂ, -EÁ s.f. v. pielicică.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PIELCÍCĂ s. (înv. şi reg.) pielcuţă, (reg.) hârşie, pielcăluţă. (pielcică de animal, pentru căciuli.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • hârşie — HẤRŞIE, hârşii, s.f. (reg.) Blană (neagră) de miel, cu lâna creaţă şi măruntă, din care se fac căciuli, gulere etc. sau cu care se îmblănesc hainele. [var.: hắrşie s.f.] – cf. magh. h a s k e r , h a s k á r t y a piele de pe burtă . Trimis de… …   Dicționar Român

  • pielcuţă — PIELCÚŢĂ s. v. membrană, pielcică, pielicică, pieliţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pielcúţă, pielcúţe, s.f. (înv. şi reg.) 1. piele fină, pieluţă. 2. (reg.) pieliţă. 3. (reg.) blăniţă de miel, pielicică. Trimis de blaurb,… …   Dicționar Român

  • pielcăluţă — PIELCĂLÚŢĂ s. v. pielcică, pielicică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • piele — PIÉLE, piei, s.f. 1. Ţesut conjunctiv epitelial care acoperă întreaga suprafaţă a corpului animalelor vertebrate şi a celor mai multe dintre nevertebrate; spec. epiderma omului. ♢ loc. adj. şi adv. În (sau cu) pielea goală = complet dezbrăcat;… …   Dicționar Român

  • pielicică — PIELICÍCĂ, EÁ, pielicele, s.f. Diminutiv al lui piele; pielişoară, pieluşică. ♦ Blăniţă de miel sau de alt animal (mic). [var.: pielcícă, eá s.f.] – Piele + suf. icică, icea. Trimis de oprocopiuc, 17.03.2004. Sursa: DEX 98  PIELICÍCĂ s. (anat.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”