picurat

picurat
PICURÁT1 s.n. Faptul de a picura. – v. picura.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PICURÁT2, -Ă, picuraţi, -te, adj. (Rar) Acoperit cu picături. – v. picura.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

picurát s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • pic — PIC1, (I) interj., (II) picuri, s.n. I. interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. s.n. 1 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”