pestilenţă

PESTILÉNŢĂ, pestsilenţe, s.f. (livr.) 1. Boală contagioasă, molimă; spec. ciumă. 2. fig. Învăţătură dăunătoare. – Din fr. pestilence, germ. Pestilenz.

Trimis de cata, 22.03.2004. Sursa: DEX '98



PESTILÉNŢĂ s. v. ciumă, pestă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



pestilénţă s. f., g.-d. art. pestilénţei; pl. pestilénţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PESTILÉNŢĂ s.f. (Liv.) 1. Ciumă, pestă; molimă. 2. (fig.) Învăţătură, doctrină dăunătoare, periculoasă. [cf. fr. pestilence, lat. pestilentia].

Trimis de LauraGellner, 30.01.2007. Sursa: DN



PESTILÉNŢĂ s. f. 1. boală contagioasă; ciumă, pestă. ♢ miros infect. 2. (fig.) învăţătură dăunătoare, periculoasă. (< fr. pestilence, lat. pestilentia, germ. Pestilenz)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN