pesmet

PESMÉT, pesmeţi, s.m. 1. (Adesea la sg. cu sens de pl.) Felie de pâine sau de cozonac uscată sau prăjită. ♦ (La sg.) Pâine (albă) uscată, pisată sau măcinată mărunt. 2. Preparat culinar făcut de obicei din făină cu adaos de drojdie, unt, zahăr şi ouă, tăiat în diferite forme şi copt la cuptor. – cf. tc. p e k s i m e t .

Trimis de oprocopiuc, 01.05.2008. Sursa: DEX '98



PESMÉT s. (înv. şi reg.) posmag, (prin Transilv.) prezli. (A mâncat pesmet vechi.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



pesmét s. m., pl. pesméţi

Trimis de siveco, 23.03.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



PESMÉ//T pesmetţi m. 1) Felie de pâine (de chiflă, colac etc.) uscată special. 2) Pâine uscată şi pisată mărunt. 3) Preparat culinar din aluat cu unt, zahăr, ouă şi drojdie tăiat în diferite forme şi copt la cuptor; biscuit. /cf. turc. peksimet

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PESMET, pesmeţi, s.m. 1. (La sg.) Pâine uscată sau prăjită, pisată sau măcinată mărunt, utilizată variat în bucătărie. 2. (În special la plural) Felii de pâine albă, prăjite sau uscate pentru a deveni crocante şi conservabile de lungă durată, utilizate pe vremuri în timpul călătoriilor; în prezent se fabrică pesmeţi speciali, dulci sau săraţi, cu diverse arome, fiind consumaţi ca biscuiţii crocanţi (engl. crackers).

Trimis de gal, 23.06.2005. Sursa: DGE



pesmét (pesméţi), s.m. – 1. Biscuit, pîine prăjită. – 2. Pîine măcinată. – var. pezmet. Mr. piximete, puximade. ngr. παξημάδι, prin intermediul mag. peszmét (Tiktin), tc. peksimet (Miklosich, Et. Wb., 236; Meyer, Türk. St., I, 58; Vasmer, gr., 114; REW 6319; Lokotsch 1642), cf. vegl. paksimada, alb. peksimath, bg., sb., cr. paksimat, peksimit. E dubletul lui paximat (var. peximed), s.n. (înv., biscuit, pesmet), din mgr.; cf. posmag. – Der. pesmeţar, s.m. (fabricant de biscuiţi; ofiţer de intendenţă).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER