perturbaţie

perturbaţie
PERTURBÁŢIE, perturbaţii, s.f. 1. Tulburare produsă în viaţa unui individ sau a unei colectivităţi. 2. Modificare, neregularitate, deranjament în funcţionarea unui sistem, a unei maşini, în evoluţia unui fenomen etc.; perturbare. ♢ Perturbaţii atmosferice = ansamblu de fenomene electromagnetice din atmosferă care precedă stricarea vremii. [var.: (înv.) perturbaţiúne s.f.] – Din fr. perturbation, lat. perturbatio, -onis.
Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX '98

PERTURBÁŢIE s. 1. v. perturbare. 2. deranjament, perturbare. (perturbaţie la un sistem tehnic.) 3. (fiz.) perturbaţii electromagnetice (pl.) = paraziţi (pl.). (perturbaţie la un aparat de radio.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

perturbáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. perturbáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. perturbáţiei; pl. perturbáţii, art. perturbáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PERTURBÁŢI//E perturbaţiei f. 1) v. A PERTURBA. 2) Lipsă de regularitate în funcţionarea unui sistem sau a unui fenomen. 3) Modificare în rău în viaţa unui individ sau a unei colectivităţi. ♢ perturbaţiei atmosferice totalitate a fenomenelor electromagnetice din atmosferă care preced schimbarea în rău a vremii. /<fr. perturbation, lat. perturbatio, perturbaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PERTURBÁŢIE s.f. Perturbare. ♦ Perturbaţii atmosferice = totalitatea fenomenelor atmosferice care produc schimbarea în rău a timpului. [gen. -iei, var. perturbaţiune s.f. / cf. fr. perturbation, lat. perturbatio].
Trimis de LauraGellner, 30.01.2007. Sursa: DN

PERTURBÁŢIE s. f. perturbare. o ĩi atmosferice = totalitatea fenomenelor atmosferice care produc schimbarea în rău a vremii. (< fr. perturbation, lat. perturbatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • perturbáţie — s. f. (sil. ţi e), art. perturbáţia (sil. ţi a), g. d. art. perturbáţiei; pl. perturbáţii, art. perturbáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • perturbare — PERTURBÁRE, perturbări, s.f. 1. Deranjament, tulburare în starea sau în mersul firesc al unui lucru, al unui fenomen. 2. Împiedicare, modificare, deranjament în funcţionarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc.; perturbaţie. – v.… …   Dicționar Român

  • metastabil — METASTABÍL, Ă, metastabili, e, adj. (Despre echilibru) Care aparent este stabil, dar care la cea mai uşoară perturbaţie exterioară se distruge. – Din fr. métastable (după stabil). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  metastabíl adj …   Dicționar Român

  • moar — MOAR, moaruri, s.n. 1. Ţesătură de mătase ori de bumbac mercerizat, care face ape. 2. (tel.) Perturbaţie vizibilă pe ecranul unui televizor constând într o reţea de linii cu deplasare aleatorie. – Din fr. moire. Trimis de LauraGellner, 02.06.2004 …   Dicționar Român

  • perturbaţiune — PERTURBAŢIÚNE s.f. v. perturbaţie. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PERTURBAŢIÚNE s.f. v. perturbaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • redresa — REDRESÁ, redresez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A aduce sau a reveni la poziţia, la funcţionarea etc. normală după o perturbaţie accidentală; a (se) îndrepta. ♦ fig. A aduce sau a reveni pe calea cea bună; a (se) înviora, a (se) reface. 2. tranz. A… …   Dicționar Român

  • trenaj — TRENÁJ s.n. 1. (min.) Transport minier în care vagonetele sunt trase de un cablu care se înfăşoară pe un troliu. 2. (tel.) Perturbaţie în funcţionarea unor tuburi analizoare care se manifestă sub forma unei cozi în urma părţilor în mişcare pe… …   Dicționar Român

  • brum — s.n. Perturbaţie care poate să apară într un sistem de transmisie audio, manifestându se ca un zgomot de frecvenţă joasă, suprapus semnalului util. – Din germ. Brummen. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  brum s. n. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • disglobulinemie — DISGLOBULINEMÍE s. f. perturbaţie a echilibrului între diferitele globuline ale plasmei sangvine. (< fr. dysglobulinémie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • emoţie — EMÓŢIE, emoţii, s.f. Reacţie afectivă de intensitate mijlocie şi de durată relativ scurtă, însoţită adesea de modificări în activităţile organismului, oglindind atitudinea individului faţă de realitate; p. gener. orice reacţie afectivă. [var.:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”