- ateu
- ATÉU, -ÉE, atei, -ee, s.m. şi f. Adept al ateismului; persoană care neagă existenţa lui Dumnezeu şi a oricărei divinităţi. – Din fr. athée, lat. atheus.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Ateu ≠ credinciosTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeATÉU s., adj. necredincios, liber-cugetător, (pop.) păgân, (înv.) ateist.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeatéu s. m., pl. atéi, art. atéiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficATÉ//U ateue (ateui, ateue) m. şi f. Adept al ateismului; ateist. /<fr. athée, lat. atheusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXATÉU s.m. şi f. Persoană care nu are o religie, care neagă orice divinitate. [< fr. athée, it. ateo, lat. atheus, gr. atheos < a – fără, theos – zeu].Trimis de LauraGellner, 06.03.2006. Sursa: DNatéu (atéi), s.m. – Persoană care neagă existenţă lui Dumnezeu. – Mr. atheu. fr. athée. Uzul adj. (Eminescu) este rar în limba vorbită. – Der. ateism, s.n. (negare a existenţei lui Dumnezeu), cu var. ateizmos, înv., care apare din sec. XVIII, din gr. (Gáldi 155): ateist, adj. (de ateu, referitor la ateism); ateistic, adj. (ateu).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERATÉU, -ÉE adj., s. m. f. (adept) al ateismului. (< fr. athée, gr. atheos)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.