- perimare
- PERIMÁRE, perimări, s.f. Acţiunea de a se perima. – v. perima.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PERIMÁRE s. 1. demodare, învechire. (perimare unor practici.) 2. (jur.) perempţiune. (perimare unui act de procedură.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeperimáre s. f., g.-d. art. perimării; pl. perimăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPERIMÁRE s.f. Faptul de a se perima. [< perima].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.