perdăfui

perdăfui
PERDĂFUÍ, perdăfuiesc, vb. IV. tranz. şi refl. (Rar) A (se) rade cu perdaf. – Perdaf + suf. -ui.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

perdăfuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. perdăfuiésc, imperf. 3 sg. perdăfuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. perdăfuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

perdăfuí, perdăfuiésc, vb. IV (înv.) 1. a (se) rade cu perdaf. 2. a lustrui; a stropi pantofii cu un lichid. 3. (fig.; fam.) a mustra, a ocărî foarte tare.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • perdaf — PERDÁF, perdafuri, s.n. Radere de jos în sus, în contra direcţiei în care creşte părul. ♢ expr. (fam.) A da (sau a trage) cuiva un perdaf = a certa, a mustra aspru pe cineva. – Din tc. perdah. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”