- atac
- ATÁC, atacuri, s.n. 1. Ofensivă a unor forţe armate care urmăreşte nimicirea sau prinderea inamicului şi distrugerea unor obiective ale acestuia; (în special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompetă care anunţă începerea atacului (1). 2. Agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Iniţiativă într-un joc sportiv. ♦ Linia de înaintaşi a unei echipe de fotbal, hambal etc. 4. Acţiune violentă şi susţinută (prin manifestaţii, prin scris etc.) împotriva unei situaţii, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susţin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotărâri judecătoreşti care nu satisface una dintre părţi. 5. Apariţie bruscă şi puternică a unei boli. ♦ (pop.) Apoplexie. ♦ (pop.) Tuberculoză pulmonară. 6. (fon.) Mişcare articulatorie a coardelor vocale, care marchează începutul pronunţării unei vocale. – Din fr. attaque.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Atac ≠ apărare, ripostăTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeATÁC s. 1. v. asalt. 2. (SPORT) înaintare. (atacul a fost la înălţime.) 3. v. agresiune. 4. v. criză.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeATÁC s. v. apoplexie, ftizie, ictus apoplectic, tebece, tuberculoză.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeatác s. n., pl. atácuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficATÁC atacuri n. 1) Acţiune de luptă ofensivă. atac aerian. atac chimic. 2) Agresiune împotriva cuiva. 3) art. Semnal de trompetă, care se dă la începutul luptei. 4) fig. Acţiune hotărâtă împotriva unei păreri, teorii, concepţii. atac vehement. 5) Iniţiativă într-un joc sportiv. 6) Jucătorii care formează linia ofensivă a unei echipe. 7) Apariţie bruscă şi puternică a unei boli. atac de cord. 8): Cale de atac mijloc prin care o hotărâre judecătorească este revizuită de o instanţă superioară sau de instanţa care a pronunţat-o. /<fr. attaqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXATÁC s.n. 1. Faptul de a ataca; asalt, ofensivă, năvală, iureş. ♦ Agresiune împotriva cuiva. ♦ Iniţiativă într-un joc sportiv. ♦ Formaţie a unei echipe sportive; (p. ext.) jucătorii care formează linia atacantă a unei echipe. 2. Acţiune violentă şi susţinută împotriva unor teorii, unor concepţii etc. 3. (med.) Apariţie bruscă şi violentă a unei boli. v. acces, criză, şoc. 4. (muz.) Moment în care o voce sau un instrument începe să cânte; emisiune mai accentuată a unui sunet. [pl. -curi. / < fr. attaque, it. attaco].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNatác (atácuri), s.n. – Ofensivă, asalt. fr. attaque. – Der. (din fr.) ataca, vb; atacabil, adj.; atacabilitate, s.f. (vulnerabilitate la asalt); inatacabil, adj.; inatacabilitate (var. neatacabilitate), s.f. (vulnerabilitate); contraatac, s.n.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERATÁC s. n. 1. faptul de a ataca; acţiune de luptă ofensivă. ♢ agresiune împotriva cuiva. 2. iniţiativă într-un joc sportiv. ♢ jucătorii care formează linia atacantă a unei echipe. 3. acţiune violentă şi susţinută împotriva unor teorii, concepţii etc. 4. (med.) acces (2), criză, şoc. 5. (muz.) moment în care o voce sau un instrument începe să cânte; emisiune mai accentuată a unui sunet. (< fr. attaque)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.