- asuprelnic
- asuprélnic, asuprélnică, asuprélnici, asuprélnice adj. (înv.) apăsător, asupritorTrimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
asupra — ASÚPRA conj. (Construit cu genitivul) 1. (Local), Peste; deasupra. Se apleacă asupra lui. ♢ expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) în momentul când comite ceva (rău) … Dicționar Român