- patrafir
- PATRAFÍR, patrafire, s.n. Obiect din odăjdiile bisericeşti, în formă de fâşie lungă de stofă, de mătase etc., pe care sunt brodate motive religioase, purtat de preoţi peste stihar, când oficiază. [var.: epitrahíl (înv.) patrahíl, patrahír s.n.] – Din sl. petrahilŭ, ngr. epitrahílion.Trimis de valeriu, 18.04.2008. Sursa: DEX '98PATRAFÍR s. (bis.) epitrahil.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepatrafír s. n. (sil. -tra-), pl. patrafíreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPATRAFÍR patrafire n. bis. Fâşie de stofă, ornamentată, pe care o îmbracă preoţii peste stihar în timpul slujbei. /<sl. petraholuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpatrafír (patrafíre), s.n. – Varietate de casulă purtată de preoţii ortodocşi. – var. patrafil, patrahil, patrahir, epitrahil, epitrafil. Mgr. ἐπιτραχήλιον (Murnu 43), ngr. πετραχήλι, cf. sl. jepitrachilĭ.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.