- parcura
- PARCURÁ vb. I. v. parcurge.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
parcura
Look at other dictionaries:
parcurge — PARCÚRGE, parcúrg, vb. III. tranz. 1. (Adesea fig.) A străbate un drum sau o distanţă (de la un capăt la altul); a se deplasa, a merge (până la capăt). 2. A trece cu privirea sau cu ochii peste ceva, a se uita în treacăt la ceva. ♦ spec. A citi… … Dicționar Român
